joi, ianuarie 08, 2009

Feriţi-vă de măgăruş

Poliţia Română s-a gândit, în sfârşit, să muncească (şi) mai puţin şi să paseze o parte din atribuţii firmelor de asigurări. Treaba lor, în fond, eu mă bucur că 2009 a început cu o veste bună. Nu mai trebuie să stau la coadă la secţia de poliţie, de cele mai multe ori noaptea, alături de alţi 100 de nefericiţi ca să-mi declar maşina lovită în parcare. Sau, pentru o tamponare uşoară în oraş. Ok, aici depinde şi de cât de isteric e celălalt, e posibil ca mentalitatea românească de scandal în mijlocul intersecţiei să nu se schimbe cu una, cu două, doar că ăştia au dat o lege. Să mergem, frate, la poliţie să ne certăm, să ne scoatem ochii şi să decidă poliţistul a cui vină a fost mai mare. Să-mi plăteşti maşina, să mi-o faci ca nouă. Nu m-ar mira nimic.

Partea frumoasă însă vine de la purtătorul de cuvânt al poliţiei. Domnul zice că în cazul în care loviţi maşina în parcare de un stâlp sau o bancă sau un copac, trebuie să vă asiguraţi că acesta nu a păţit nimic, altfel trebuie mers la firma de care aparţine să declaraţi că a fost avariat.

Deci, ca o urare pe 2009, dragi şoferi, să vă ferească sfântul de rele şi mai ales de ce întâlniţi pe marginea drumului. S-ar putea ca gardul de la ADP să vă dea mai multe bătăi de cap ca accidentul de pe autostradă.

marți, ianuarie 06, 2009

Dor

sâmbătă, ianuarie 03, 2009

Povestea continuă

În urmă cu exact un an se năştea un personaj. La ceas de seară, pe 3 ianuarie, Pisicot a devenit poveste.

Iar povestea a zâmbit de câte ori a simţit, a visat cu ochii deschişi, şi-a înşiruit gândurile, s-a îndrăgostit de nori, a plecat şi s-a întors, a avut tentaţia dulce a renunţării dar a preferat să continue.

Pisicot a fost...
- la capătul lumii
- sedusă de mirosuri
- o adevărată problemă
- revoltată
- emoţionată
- romantică
- ofensată
- schimbătoare
- fără chef
...

Dar a rămas Pisicot.

joi, ianuarie 01, 2009

Nimic despre el

Aseară, la ceasuri încă leneşe, pe când îmi alegeam ceva nou de îmbrăcat (şi ceva roşu, că aşa e tradiţia, în fine, detalii...) mi-am creionat în minte câteva idei. Idei despre "fostul". Pe care să le dau drumul cu zgomot pe toboganul ultimei nopţi.

Gânduri frumoase, gânduri triste, gânduri cu zâmbet şi tristeţe în acelaşi timp, gânduri cu dorinţe ratate dar şi vise nesperate împlinite.

Ceva însă m-a oprit. Aşa că, nimic despre 2008. A fost. Atât. Închid ochii. Iert, uit şi merg mai departe.

Despre 2009, în următoarele 12 luni. E timp.