Opresc la cofetărie. Mă uit fermecată în vitrină. Înghit în sec. E 8 seara şi de la MBS-ul de la prânz a trecut multă vreme. Plus că ceasul meu, ăla biologic, hormonal sau cum i-o zice, ticăie a dulce. Mult. Cremos.
În faţa mea un domn indecis.
- Mousse-u' cu ce e?
- Cu spumă de ciocolată şi cireşe amare, îi spune amabilă cofetăreasa.
- Mmm...aş vrea ceva mai special, ştiţi, pentru iubita mea. Căpşunica e cu cremă de căpşuni?
Vânzătoarea îl priveşte o clipă sperând că glumeşte. Nu, omul vorbea serios. Deşi prăjitura era roz şi în formă de căpşună.
- Daţi-mi şi din aia, Şoricel îi zice, e haioasă.
Vânzătoarea ia o paletă şi selectează cu atenţie un Şoricel de pe tavă.
- Nuuuuu! I-aţi rupt urechile, strigă tânărul domn, îngrozit.
Mă dau mai aproape să văd dezastrul. Urechile şi codiţa Şoricelului s-au desprins iar prăjitura arată ca un hoit decapitat.
- Ştiţi, e de la frig, le-am ţinut la rece şi au îngheţat un pic Şoriceii, de aia le cad urechile. Dacă vreţi, le lipim la loc imediat.
Acum nu-mi vine mie să cred că fata vorbeşte serios. Dar da, iar domnul dă din cap, încuviiţând. Fac ochii mari (wtf?) şi încerc o glumă.
- Auziţi, Migdalita e...cu migdale bănuiesc. Da' fac roşu-n gât dacă mănânc?
Fata zâmbeşte încurcată (nu s-a prins), domnul în schimb izbucneşte isteric în râs.
- Hahahahaha, asta-i tare, auzi. Faci amigdalită dacă mănânci Migdalita! Hahahahaha.
Clipesc des. Ăsta era domnul care mai devreme vorbea serios cu Şoriceii. Pleacă. Rămân doar eu cu fata.
- Ok, rămâne Migdalita (şi mustăcesc în continuare, nu mă pot abţine) şi un Biscotino. Nu-mi spuneţi, ăsta e cu...
- Biscuiţi, zice râzând.
- Zău? Şi Lămâiţa?
- Cu lămâie!
Zâmbeşte în continuare până ies din cofetărie. Ba chiar îmi face şi cu mâna.
Din două una. Ori aştia au făcut mişto de mine (dar, recunosc, m-am distrat) ori am intrat într-un univers paralel. Eu oricum mă mai duc pe acolo.
În faţa mea un domn indecis.
- Mousse-u' cu ce e?
- Cu spumă de ciocolată şi cireşe amare, îi spune amabilă cofetăreasa.
- Mmm...aş vrea ceva mai special, ştiţi, pentru iubita mea. Căpşunica e cu cremă de căpşuni?
Vânzătoarea îl priveşte o clipă sperând că glumeşte. Nu, omul vorbea serios. Deşi prăjitura era roz şi în formă de căpşună.
- Daţi-mi şi din aia, Şoricel îi zice, e haioasă.
Vânzătoarea ia o paletă şi selectează cu atenţie un Şoricel de pe tavă.
- Nuuuuu! I-aţi rupt urechile, strigă tânărul domn, îngrozit.
Mă dau mai aproape să văd dezastrul. Urechile şi codiţa Şoricelului s-au desprins iar prăjitura arată ca un hoit decapitat.
- Ştiţi, e de la frig, le-am ţinut la rece şi au îngheţat un pic Şoriceii, de aia le cad urechile. Dacă vreţi, le lipim la loc imediat.
Acum nu-mi vine mie să cred că fata vorbeşte serios. Dar da, iar domnul dă din cap, încuviiţând. Fac ochii mari (wtf?) şi încerc o glumă.
- Auziţi, Migdalita e...cu migdale bănuiesc. Da' fac roşu-n gât dacă mănânc?
Fata zâmbeşte încurcată (nu s-a prins), domnul în schimb izbucneşte isteric în râs.
- Hahahahaha, asta-i tare, auzi. Faci amigdalită dacă mănânci Migdalita! Hahahahaha.
Clipesc des. Ăsta era domnul care mai devreme vorbea serios cu Şoriceii. Pleacă. Rămân doar eu cu fata.
- Ok, rămâne Migdalita (şi mustăcesc în continuare, nu mă pot abţine) şi un Biscotino. Nu-mi spuneţi, ăsta e cu...
- Biscuiţi, zice râzând.
- Zău? Şi Lămâiţa?
- Cu lămâie!
Zâmbeşte în continuare până ies din cofetărie. Ba chiar îmi face şi cu mâna.
Din două una. Ori aştia au făcut mişto de mine (dar, recunosc, m-am distrat) ori am intrat într-un univers paralel. Eu oricum mă mai duc pe acolo.
14 răspunsuri:
Clar univers paralel :) Azi îmi amintea cineva de un personaj din literatură (inventat de Marin Preda) care, neștiind cum arată o girafă, când o vede spune: Așa ceva nu există! Când mesajele nu au reprezentare, ancoră în fondul nostru cultural, trec pe lângă noi. Comic, de cele mai multe ori.
:D Cred ca ai intr-o cofetarie un marketingu' are asa, cam la 12 ani - ceea ce poate fi chiar o chestie buna ;)
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Rareş, ar fi trebui să fii acolo :-))
Rita, nu ştiu, zău :P
adica oare brifocrul avea brifcor?
cum să numeşti măh o prăjitură Şoricel?!
Eh, pe mine nu m-ar deranja o călătorie lunguță și gustoasă într-un univers paralel din ăsta. Și cred că pe fete le las acasă, ca să nu am concurență! :)))
Eu stiu ce univers paralel era ala. Agapitos sau Nefeli. Ha! Nu radeti, muritorilor, ca-s bune tare migdalitele si soriceii aia!
Numele prajiturilor sunt ele cam neinspirate pe alocuri, dar pana la urma cu ce-s mai rele decat "Excelent", "Cartof", "Caraiman", "Delicia", "Bucuresti" din copilaria noastra? Vandute toate in cofetarii numite Tosca, Corso sau Boema?
in cluj sunt la moda broscutele. care sunt facute din blatul care ramane de la rulada. e pus in malaxor cu rom, nuci si alte ingrediente de buna seama secrete, apoi se modeleaza intr-o forma ce aduce usor a broscuta. dar numai dupa ce sunt spoite cu un strat subtire de martipan verde si li se pun ochi din ciocolata. le gasesti in toate cofetariile ba chiar si in minimarket-uri. de unde trag concluzia ca in laboratoarele cofetariilor se arunca destul de mult din rulada.
Maria, are încă, am văzut eu :-)
Ritchiu, pe mine nu m-a mirat numele, erau oricum simpatice. Dar faza cu urechile rupte a fost tare :P
Alina, ţi-am mai spus, eşti invitată când ajungi pe aici.
Capreleirinucăi, welcome. Agapitos, evident :) Iar prăjiturile sunt excelente.
Adi, fiecare zonă geografică are animalul său. Cred :)
pai bine, ma, pisicot, da' cum sa duca omu la iubita soricel fara urechi si fara coada? asta e tot farmecul soricesc, nu se poate fara, zau. eu il inteleg.
Cred ca cel putin una din intrebarile domnului era justificata. Am mai pus-o si eu odata: aia e cu aia ? Desiiiigur, domnule, e cu aia (cu aceeasi figura de om luat la misto). Dar eu stiam de ce am pus intrebarea si cind am ajuns acasa am constatat ca iar avusesem dreptate: nu era cu ``aia`` ci era cu vopseluri si chimicale.
:))) Mă ţin de dimineaţă să citesc postul ăsta al tău, pentru că mă făcuse curioasă tare numele! Deci despre astfel de şoricei şi (a)migdalite era vorba!:)))
Ilinca, eu nu ştiu ce să zic. Dacă aş primi un şoricel din ăsta...
Marian, aici nu e cu vopseluri şi chimicale, ştiu eu.
Innu, despre astfel de personaje era vorba, da :)
Trimiteți un comentariu