R., stăpâna familiei regale a reuşit. A născut o fetiţă frumoasă şi - sunt convinsă - deşteaptă ca şi ea. Iar bebe 1 cred că e tare mândru, după cum vedeţi.
joi, martie 20, 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Arhivă blog
-
►
2009
(67)
- ► septembrie (4)
-
▼
2008
(313)
- ► septembrie (22)
-
▼
martie
(28)
- Deci se poate
- Protest în numele somnului
- De gustibus
- Back to basics
- Când s-o împărţit norocul
- Kind of disease
- Good to be back
- Am fugit în lume
- Bebe 2
- Vorbe de duh
- Cum am ajuns aici
- Wind of change
- Just sunshine pieces
- Weekend mood
- Gânduri de primăvară
- Melange
- Memoires of Pisicot
- IKEA-land. Not so easy.
- Azi nu am chef
- Crazy little thing (called spring)
- Fabrica de vise
- Tulibu dibu douchooo
- Pont de economii
- Spring stuff (Pisicot version)
- My Saturday piece of heaven
- Zi de babă
- Dosarele nesimţirii
- La mulţi ani!
Pisicot recomandă
Categorii
- thoughts (140)
- adventures (114)
- today's photo (48)
- lol (41)
- news (23)
- advertising (7)
- good days (4)
- LMAO movie scenes (3)
Guests
My soul is painted like the wings of butterflies
7 răspunsuri:
sa le traiasca si sa se bucure unii de altii.mai e speranta in lumea asta:-)
Off...uite aşa cred că miroase fericirea. A copil mic. A cărniţa dulce, şi a lapte, şi a guriţă care dă instinctual să sugă şi în somn, şi a uimire pură citită în ochii aceia cu albul aproape albastru, şi a mânuţă micuţă, cu degeţele miniaturale, care strâng involuntar orice deget, orice şuviţă de păr, şi a gângurit vesel şi bălos...
Vreau şi eu o fetiţă. De fapt vreau doi deodată. O fetiţă şi un băieţel. Ba trei aş vrea. :)
Uff, măcar de-ar fi anul ăsta...
Felicitări prietenei tale! Să se bucure de micuţii ei.
Mulţumesc. Sunt şi eu mândră odată cu ea :)
Da, mai e speranţă şi fericire. Iar asta e o formă... şi ea e norocoasă că a descoperit-o.
hai maaaaaaaaa!!!!! ce poza senzationala!! dar bebe 1 ar trebui sa citeasca putin postul meu despre fratii mai mari. trebuie sa il/o pregateasca cineva si pe el/ea pentru ce va urma cand bebe 2 incepe sa functioneze ca un omulet!
Bravo Mariei pentru formidabila realizare! Mare curaj, dar tare palcut e sa ai doua astfel de comori!
Si bravo tie ca esti o prietena adevarata si te bucuri alaturi de ea!
M., păi da, că de aia am pus-o pe blog. E foarte tare poza! Ok, arhivează povestea şi i-o dăm mai târziu :)
Buburuzo, nu te-am mai văzut de ceva vreme...
Normal că mă bucur. Deşi nu ne mai vedem aşa de des cum ar trebui, ne leagă foarte multe :)
multumiiiim. martisoara e minunata iar proprietarul de drept se vede claar din poza cine este. faza misto e k dupa ce o pupa de o albeste ii mai da cate una, asa, de control, sa ii aminteask cine este seful. miroase, intr-adevar, a fericire... cand imi trag un pic sufletul, dupa care reincepe harmalaia :) evident nu avem timp sa ne plictisim :)))
pisicot, nu reusim noi sa ne vdm des, dar stim k suntem acolo!
Trimiteți un comentariu